marți, 15 februarie 2011

Doar un gand.. euforic


Ce faci cand esti sigur ca ai luat-o pe calea cea buna? Ca daca te-ai intoarce din drumul pe care l-ai construit cu atata sarguinta ai pierde tot ? Ai pierde stabilitate, siguranta, o sansa de a trai o viata normala, lipsita de prea multe griji, confortabila ?
Sufletul isi cere partea intr-un final, sufletul nu te iarta niciodat. Iti ia intr-o secunda totul. Ma doare ultima incercare a soarelui de a apune. Ma doare dara portocalie care o lasa in urma...ma doare oglindirea mea in nimic.
E atat de fizica durerea sufleteasca si atat de greu de definit incat nu stiu ce parte din mine sa feresc mai intai...
Se lasa umbra in urma soarelui care se intoarce cu spatele, se lasa liniste si incep sa-mi aud gandurile... urla in mine, se amesteca. Ma innebunesc!
Se lasa frigul la mine in suflet, se umple zarea de tristete si dor si...de nimic.
S-a intunecat si ma doare ca afara inca mai sclipesc ultimele raze de soare
..si eu nu am cum sa ma bucur de ele..